Raul din fata pensiunii.

Stancile de langa pensiune.

Aici, in mijlocul naturii, inconjurat de dealuri inalte si munti impaduriti, totul incetineste, nu ai parte de agitatia orasului, de zgomotele zilnice de claxoane sau tramvaie, de cladirile cenusii, ci doar de liniste, pace si peisaje foarte frumoase. La 14 de km mai sus de localitatea Remeti se afla Barajul Dragan, considerat a fi unul dintre cele mai mari baraje din Romania. Zona in care se afla, cu greu poate fi descrisa in cuvinte. Crestele impadurite, saltele de muschi naturali, lacul, barajul, toate formeaza un tablou de-o frumusete aparte.Barajul Dragan este o constructie din beton in arc de dubla curbura ce retine un volum de 112 milioane metri cubi de apa, avand o dubla utilitate, pe de o parte acumularea apei pentru uzina de la Remetiiar pe de alta parte retentie a viiturilor. Are o inaltime de 120 metri si o lungime de 424 metri. Sub apa, nu departe de baraj, stau ascunse zidurile cabanei de la Paraul Crucii.

Asezat la 20 de km de la drumul E60 si 3 km de pensiunea Carpathia, lacul de acumulare Leşu este situat la o altitudine de 640 m, si a fost dat în folosinţă în anul 1973. Are o suprafaţă de 148 hectare şi un volumul de apă ce se poate reţine în spatele barajului de 28,3 milioane mc, care impreuna cu cascada Iadolina este zona protejata de lege. In portiunea din aval, de la lacul Lesu pana la varsarea in Crisul Repede, se intalnesc, si foarte multi pesti pe langa pastravi, si lipanul, mreana, cleanul. Apa lacului alimentează hidrocentrala Leşu, care s-a dat în folosinţă cu patru ani mai târziu, în anul 1977. Coada Lacului, a devenit din ce în ce mai populată, astfel aici la inceputul anilor 90? s-a format un adevărat sat de vacanţă. Drumul forestier care trece pe lângă lac ajunge până la Cabana Stâna de Vale. Astfel Lacul Leşu a devenit o poartă către Munţii Bihor-Vlădeasa.

Aflata la 30 km de pensiunea Carpathia localitatea Ciucea este renumit pentru muzeul memorial Octavian Goga, care este amenjat intr-un frumos castel. In perioada 1915-1917 poetul maghiar Ady Endre si sotia lui Csinszka (Boncza Berta) au stat in castelul familiei Boncza de la Ciucea. Dupa moartea tatalui sau, sotia lui Ady a devenit proprietara castelului. Dupa moartea lui Ady Csinszka, nu a mai vrut sa se intoarca in castelul de la Ciucea, si in amintirea prieteniei celor doi mari poeti, la oferit pentru cumparare familiei Goga. Familia Goga a acceptat oferta si s-a apucat de renovarea cladirilor, iar castelul a fost reconstruit. Conform dorintei lui Octavian Goga (1881-1938), dupa moartea lui aici a fost inmormantat.

Targul de la Negreni este cel mai vechi targ anual din Romania, si se tine de peste 100 de ani, in a doua saptamana din octombrie. In anul 1815 a primit oficial aprobarea pentru organizarea targului, cu toate ca targul se organiza cu mult timp inainte. Zeci de mii de persoane vin din tara si din strainatate, pentru a participa la targ, si nimeni nu pleaca fara sa cumpere ceva. Se zice, ca nici daca nu ai bani, de la Negreni nu pleci fara sa cumperi ceva. Nu este un impediment nici daca nu cunosti limba vanzatorului, fiindca atunci afacerile se deruleaza prin semne!

A fost descoperita prin anii ?70 de catre un miner in urma unei dinamitari de stanca. Raul subteran si-a facut treaba cu prisosinta, sapand zeci de mii de ani in stanca forme care iti provoaca imaginatia si iti incanta ochiul. Suprafata pesterii este de circa 1.5 kilometri dar nu pot fi vizitate decat o parte din galeriile sale, restul fiind rezervate cercetarilor stiintifice ori inundate de cursul raului.Pot fi vizitate spectaculoasa galerie ?Emil Racovita?, galeria ?Ursilor? si sala ?Oaselor? cu povestea lor trista, a ursilor prinsi in capcana pesterii, care de altfel i-au mai dat pesterii si denumirea de Pestera Oaselor? Te inveselesti insa in galeria ?Lumanarilor? si in sala ?Spaghetelor?. Atentie, luati-va cu voi haine mai groase, pentru ca temperatura in pestera este de 9-10 grade chiar daca afara sunt 35 la umbra!

Pestera Meziad a luat nastere ca urmare a captarii subterane a doua paraie afluente Vaii Pesterii : Paraul Bradului, care a concurat la formarea sectorului aval al nivelului superior, incepand cu Galeria Prabusirilor, trecand prin Sala Liliecilor, Sala Turnurilor si Galeria Tulnicului si terminand cu Galeria Descendenta, si Pararul Gropilor, pe seama caruia trebuie pusa geneza intregului sector amonte al cavitatii, de la ?Posta? si Galeria Ponorului si pana la Sala Liliecilor; aceasta din urma apare, deci, ca un punct de confluenta subterana. Pestera Meziad este cuprinsa si in doua trasee turistice, ambele marcate cu triunghi albastru. Primul, in lungime de 9 km, porneste de la motelul ,,Lesu?, din Valea Iadului, situat la 24 km de Bucea (DN 1), si razbate direct la Pestera Meziad pe la obarsia Vaii Pesterii. Cel de al doilea, insumand 22,5 km, pleaca de la statiunea Stana de Vale si, avand ca punct culminant Piatra Tisei (l 057 m), coboara in cele din urma la Cabana Meziad. Datorita ingustimii Vaii Pesterii, posibilitatile de popas indelungat sunt limitate.

Aflata la doar cca 50 m de pensiunea Carpathia Pestera cu Apa din Remeti care mai este cunoscuta si sub numele de Pestera cu Apa de sub Peretele Cornului sau Pestera cu Apa din Dealul Cornilor sau pestera cu Vitelul de aur. Lungime totala a pesterii, este de 250 m, si se compune dintr-o galerie ingusta, usor meandrata, care urmareste in cea mai mare parte a sa o diaclaza directoare. Din acest motiv mai ales in prima jumatate a cavitatii, bolta se ridica frecvent la 20-30 m inaltime si este intrerupta de numeroase hornuri. In prima parte a pesterii la numai 40 de m regasiti formatiunea Vitelu de aur care de fapt este zona de bauxita erodata diferit fata de calcarul ce predomina si care a nascut o forma ce seamana foarte bine cu un vitel rosu care paste. Tot aici, suspendate la vreo 5 m in peretele drept, cateva mici coridoare schiteaza un nivel superior, fosil. Acest prim sector al pesterii este sec; in schimb, cea de a doua jumatate a galeriei este parcursa de un parau subteran care apare dintr-un sifon impenetrabil si care primeste pe dreapta un scurt afluent. Originea acestui parau corespunde pierderilor in pat care se produc in Valea Rea (afluent de stanga al Vaii Iadului) la mai putin de 500 m in linie aeriana de Pestera de la Fata Apei. Cursul de apa din galeria principala dispare dupa un parcurs de aproximativ 100 m printr-un sorb, in vecinatatea caruia se deschide un diverticol descendent, aproape un put ce functiona inca in momentul primei explorari ca punct de captare a pinului subteran. Astazi insa, apele reapar la zi printr-o resurgenta aflata in insasi albia Vaii Iadului. Concretiunile sunt slab dezvoltate, rezumandu-se la cateva scurgeri parietale. Echipamentul necesar unei vizite subterane obisnuite trebuie completat cu cizme de cauciuc pentru a se putea parcurge sectorul activ, unde nivelul apei nu creste la viituri decat in mod exceptional.

Peştera de cristale Farcu din comuna bihoreană Roşia a fost deschisă publicului larg. Aceasta a fost de curând amenajată cu bani de la ONU. Peştera Farcu (Munţii Pădurea Craiului) este unică în România datorită formaţiunilor de cristale ce se regăsesc în interiorul ei. ÃŽn prezent, se poate vizita doar o treime din peşteră, urmând ca pe viitor să fie deschise şi alte galerii ale acesteia. Peştera de cristale Farcu are o lungime de 250 de metri. Aici pot fi văzute libelule din cristale transparente şi cristalite crescute ca formaţiuni de corali. Cristalele care se întâlnesc cresc în toate direcţiile, precum firele de păr. Descoperită în anul 1987 de către un miner, în timpul lucrărilor la o galerie, peştera cu cristale de calcit, albe, strălucitoare, a fost vandalizată de-a lungul timpului, în perioada de exploatare masivă a bauxitei. Astăzi face parte din situl Natura 2000 Defileul Crişului Repede ? Pădurea Craiului. Reabilitarea peşterii a costat 70.000 de euro, bani proveniţi de la ONU.

Muntii Vladeasa si Muntii Padurea Craiului ?sunt despartiti, in celesta lor fiintare, de una dintre cele mai pitoresti si zvapaiate curgeri de apa: Valea Iadului?. Afluentul Valea Iadului, este cel mai important afluent al Crisului Repede. Raul, pana mai ieri, isi merita cu prisosinta numele deoarece primavara, cand se umflau apele in valea ingusta si repede, in cascade succesive peste stanci crea un zgomot si o atmosfera infricosatoare. Valea Iadului izvoraste din statiunea Stana de Vale, adunandu-si apele din numeroase paraie si suvoaie, unele cu nume desprinse din legenda, altele care vorbesc despre intalnirea cu omul si cu viata atat de contorsionata si totusi, atat de statornica a celei mai minunate creatii dumnezeiesti. Valea Iadului se varsa, la o altitudine de 340 m, in apropiere de Halta Stana de Vale (altadata Gura Iadului), dupa un parcurs de aproximativ 52 de km. Apa care a format acest peisaj mirific izvoraste din Muntii Vladeasa, de la poalele vestice ale Vf. Poienii (1627 m), in vecinatatea statiunii Stana de Vale, adunand, intr-o prima etapa, Izvorul Minunilor, Izvorul Clocotitor, Izvorul Pacii, Izvorul Profetului, Izvorul Narcisului si Izvorul Eremitului, colectand, apoi, pe parcurs, apele a numeroase paraie: Carligate, Valea de Runc, Ciungi, Valea Gugii, Vaile Calului, Valea Lupului, Salatruc, Stravinoasa, Valea Izvorului, Paraul Morii (Paraul lu? Bilaviz), Disor (Valea Bisericii), Toplita, Paraul Lupului, Valea Dumii, Valea Curii, Valea Saracelului, Valea Mihaiesii, Paraul Tocilelor (Toptitelor) pe dreapta, iar pe stanga: Iedutu, Murgasu, Parauta, Valea cu Calea, Hodrangusa, Valea Lesului, Valea Causului, Valea Rea, Valea Lungii, Valea Fatii, Paraul Rosu.